ETÉNĂ, etene s. f. Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă, gazoasă, inflamabilă, obținută din gazele de cocserie, gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului, constituind o materie primă importantă pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilenă. – Din fr. éthène. Vezi definitia »

DUOTRIÓDĂ s.f. Tub electronic care conține într-un singur înveliș două triode. [Pron. du-o-tri-o-. / < germ. Duotriode]. Vezi definitia »

NÁVĂ s. f. 1. vas plutitor de dimensiuni mari, amenajat și echipat pentru a se deplasa pe, sau sub apă; vapor. 2. aeronavă. ♦ ~ cosmică = astronavă. 3. partea centrală a unei biserici creștine; naos, nefă. (< fr., it. nave, lat. navis) Vezi definitia »

TULÍPĂ, tulipe, s. f. (Bot.) Lalea. – Din fr. tulipe. Vezi definitia »

PLÉURĂ, pleure, s. f. Membrană seroasă care învelește plămânii și căptușește pereții cavității toracice. [Pr.: ple-u-] – Din lat., ngr., it. pleura, fr. pleure. Vezi definitia »