FERICÍ, fericesc, vb. IV. 1. Tranz. A considera, a socoti pe cineva fericit. ♦ Refl. (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut (pentru cele făcute); a se felicita. ♦ (Rar) A felicita. ♦ (Înv.) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. 2. Tranz. și refl. A face sau a deveni fericit. – Din ferice. Vezi definitia »

lipici, lipiciuri s. n. 1. (pop.) farmec, ceea ce atrage, încântă sau seduce în felul de a fi al cuiva. 2. (friz.) produs al industriei cosmetice. 3. (er.) spermă. Vezi definitia »

pupăci, pupăcesc I. v. t. a săruta. II. v. r. a se săruta. Vezi definitia »

măciuci în buci! expr. (obs. – în propoziții afirmative) nimic. Vezi definitia »

balci organizat in sambata din inaintea Rosaliilor Vezi definitia »