Definita cuvantului învia
înviá (-íu, înviát), vb. – A reveni sau a readuce la viață. – Var. (înv.) învie, înviere. Mr. înviedz. Lat. vῑvĕre, pref. verbal în- (Tiktin; DAR). Rezultatul normal, înviĕre, astăzi dispărut, (apare în texte din sec. XVI-XVII), și-a schimbat conjug., ca în Banat scriare ‹ scriere (Tiktin), cf. și confuzia între curere și curare (după DAR, învia e reprezentant direct al unui lat. invῑvāre, cf. Pușcariu, Dacor., VI, 704, ipoteză ce pare inutilă). Eset cuvînt comun (ALR, I, 175); part. învis, de la conjug. primitivă, se conservă încă în Trans. de Nord (Drăganu, Dacor., II, 611). – Der. învietor, adj. (care reînvie); înviere, s. f. (acțiunea de a învia).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu învia
CALCHIÁ vb. I. tr. 1. A copia (o schiță, un desen etc.) pe hârtie de calc. 2. (Lingv.) A forma un cuvânt sau o expresie printr-un calc lingvistic; a adăuga un sens nou unui cuvânt sub influența unui cuvânt străin. [Pron. -chi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. calca vb. I. / < fr. calquer, cf. it. calcare]. Vezi definitia »
TONIFIÁ vb. tr. a tonifica. (< fr. tonifier) Vezi definitia »
PAIDEIA s.f. Concepție educativă în Grecia antică ce urmărea cultivarea spiritului uman prin filozofie și știință. [Pr.: pa-i-dé-ia] – Cuv. gr. Vezi definitia »
CADMIÁ vb. tr. a acoperi un corp metalic cu un strat de cadmiu. (< fr. cadmier) Vezi definitia »
PUTREFIÁ vb. I. refl. A intra în putrefacție, a putrezi. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. putréfier, cf. lat. putris – putred, facere – a face]. Vezi definitia »