VENTRILÓC, -Ă s. m. f. cel care poate vorbi fără a mișca buzele și gura, dând impresia că vorbește din abdomen. (< fr. ventriloque) Vezi definitia »

loc public Vezi definitia »

a o da în bijboc expr. (er. vulg. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

cotróc, cotroáce, s.n. (reg.) adăpost, culcuș. Vezi definitia »

SFRÂNCIÓC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancióc s. m.] – Din scr. svračak. Vezi definitia »