scheuná (schiáun, -át), vb. – 1. A lătra, a chelălăi. – 2. A țipa, a se văita. – Var. cheuna, chiauna, schiauna, șcheuni, schiona. Creație expresivă, bazată pe *chiau, care imită glasul plîngăreț al cîinelui, cf. chiu și chefni, mieuna ‹ miau. Tiktin a intuit caracterul imitativ al creației, dar a pornit de la o bază *sklab, imposibilă în rom. După părerea greșită a lui Cihac, II, 330, din sl. skomati „a geme”. – Der. scheunătură, s. f. (lătrătură). Vezi definitia »

FLANÁ, flanez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A hoinări. – Din fr. flâner. Vezi definitia »

SANCȚIONÁ vb. I. tr. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție etc. printr-o semnătură autorizată. 2. A pedepsi. [< fr. sanctionner]. Vezi definitia »

BOSNA, rîu în Iugoslavia (Bosnia și Herțegovina), afl. dr. al Savei; 308 km. Izv. din Alpii Dinarici și trece prin apropiere de Sarajevo. Vezi definitia »

PENÁ vb. tr. (jur.) a penaliza. (< fr. peiner) Vezi definitia »