ITALIÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Italia. II. adj. care aparține Italiei sau italienilor. ♦ artă ~ă = artă dezvoltată pe teritoriul Italiei, pe baza tradiției atât a artei romane, cât și a celei paleocreștine și bizantine. ◊ (s. f.) limbă romanică vorbită de italieni. (< it. italiano) Vezi definitia »

ȘNAPÁN, șnapani, s. m. Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. Vezi definitia »

a trage un ochean expr. (intl.) a căuta cu privirea. Vezi definitia »

TOBOGÁN, tobogane, s. n. 1. Construcție în formă de plan înclinat, cu marginile ridicate, pe care se poate aluneca ușor și care servește ca mijloc de distracție (sportivă). 2. Jgheab înclinat folosit drept mijloc de transport prin alunecare al unor materiale, piese etc. – Din fr. toboggan. Vezi definitia »

lahán s.n. (reg.) albie din doage, pentru spălat rufe. Vezi definitia »