BĂLĂCÍT s. n. Bălăcire. – V. bălăci. Vezi definitia »

RĂZVRĂTÍT, -Ă, răzvrătiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Răsculat, revoltat. – V. răzvrăti. Vezi definitia »

PELÍT s.n. (Geol.) Rocă sedimentară alcătuită din particule de dimensiuni foarte fine. [< fr. pélite]. Vezi definitia »

ÎNCÂINÍT, -Ă, încâiniți, -te, adj. (Rar) Rău, câinos. ♦ Încăpățânat. – V. încâina. Vezi definitia »

CLĂNȚĂNÍT, s. n. Faptul de a clănțăni; zgomot produs prin ciocnirea ritmică a dinților, a unor obiecte de metal etc.; clănțăneală, clănțănitură. – V. clănțăni. Vezi definitia »