CELIBATÁR, -Ă s.m. și f. Persoană necăsătorită, burlac, holtei. [< fr. célibataire]. Vezi definitia »

PARAȘCOLÁR, -Ă adj. alături de învățământul propriu-zis. (după fr. parascolaire) Vezi definitia »

FURTUNÁR, furtunari, s. m. Pasăre marină de mărimea unui porumbel, cu nările situate la capătul unor tuburi cornoase de pe cioc, care trăiește în jurul Mării Mediterane (Puffinus puffinus). – Furtună + suf. -ar. Vezi definitia »

CORDÁR, cordare, s. n. 1. Plăcuță de lemn (de abanos) de care sunt legate coardele la instrumentele cu arcuș. 2. Pană de lemn cu care se răsucește coarda ferăstrăului cu ramă pentru a întinde pânza de tăiat; încordător, sucitor. – Coardă + suf. -ar. Vezi definitia »

BĂBÁR, băbari, s. m. (Reg.) Om însurat. – Din babă + suf. -ar. Vezi definitia »