Definita cuvantului iscodi
iscodí (-désc, -ít), vb. – 1. A cerceta, a investiga, a examina. – 2. A Întreba, a chestiona. – 3. A spiona. – 4. A descoperi, a afla, a născoci. Sl. ischoditi „a ieși” (DAR), cu sensul sl. sŭchoditi „a explora, a spiona” (Cihac, II, 150; Iordan, Dift., 206; Scriban; Candrea). Totuși fonetismul nu pare clar. Este posibil să fi avut loc o încrucișare cu radicalul sl. iskŭ „cercetare, reclamație”. – Der. iscoadă, s. f. (spion; înv., cercetare, căutare; pîndă; născocire); iscodeală, s. f., (căutare; spionare; născocire); iscoditor, adj. (explorator; curios; cercetător); iscodnic, s. m. (spion), înv., din sl. ischodĭnikŭ; iscodaci, adj. (cercetător), înv. Cf. ishod, s. n. (înv., Exod), din sl. ischodŭ (sec. XVI).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iscodi
CORDI-, -CORDÍE elem. „inimă”. (< fr. cordi-, cf. lat. cor, -dis) Vezi definitia »
ÎNGRĂMĂDÍ, îngrămădesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. ♦ A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. – În + grămădi. Vezi definitia »
NEVEDÍ vb. IV v. năvădi. Vezi definitia »
RĂZVIDÍ, răzvidesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să priceapă, a lămuri, a desluși, a explica. – Din scr. razvideti. Vezi definitia »
SPOVEDÍ, spovedésc, vb. IV. Refl. (În practicile Bisericii creștine) A mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor. ♦ Tranz. (Despre duhovnici) A asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios. ♦ Refl. și tranz. A mărturisi cuiva o taină; a (se) destăinui. [Var.: (înv.) ispovedí, ispoveduí, (reg.) spoveduí vb. IV] – Din sl. ispovĕdati. Vezi definitia »