DEIFICÁ vb. tr. 1. a atribui putere divină unei ființe sau unui lucru; a zeifica. 2. (fig.) a diviniza. (lat. deificare, fr. déifier) Vezi definitia »

străflocá, străflóc, vb. I (reg.) 1. a (se) zbârli; a (se) ciufuli. 2. (despre fulgi, lână) a scărmăna; a flocăi. 3. (refl.; în forma: strofoca; despre curcani) a se înfoia. 4. a (se) părui, a (se) bate. Vezi definitia »

IÁCA³ interj. v. iacă¹. Vezi definitia »

ÎNTORLOCÁ vb. I. v. întroloca. Vezi definitia »

ETERIFICÁ vb. tr. a transforma un alcool sau un acid în eter. (după fr. éthérifier) Vezi definitia »