ARUNCÁT, -Ă, aruncați, -te, adj. 1. Care a fost trimis la o distanță oarecare, prinrt-o mișcare violentă. ♦ (Haltere; despre stil) Care constă în ridicarea halterei până la piept, apoi în înălțarea ei prin întinderea brațelor în sus. ◊ (Substantivat, n.) S-a calificat la aruncat în finală. 2. Care a fost îndepărtat, lepădat ca nefolositor. – V. arunca. Vezi definitia »

ȘIFONÁT¹ s. n. Faptul de a (se) șifona. – V. șifona. Vezi definitia »

CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate (din cauza unei tensiuni nervoase). – V. crispa. Vezi definitia »

RĂZGHINÁT, -Ă, răzghinați, -te, adj. (Reg.) Crăcănat. – V. răzghina. Vezi definitia »

EMANCIPÁT, -Ă adj. Care nu mai depinde de cineva sau de ceva; liber, independent. ♦ (Fam.; despre copii și adolescenți) Care își permite libertăți nepotrivite cu vârsta lui. [Cf. fr. émancipé]. Vezi definitia »