TRICÍCLU I. adj. (despre un aterizor, un velociped) cu trei roți. II. s. n. tricicletă. (< fr. tricycle) Vezi definitia »

MOTOCÍCLU s. n. autovehicul cu trei roți, cu ghidonul fixat de roata directoare din față. (< fr. motocycle) Vezi definitia »

HABITÁCLU s. n. 1. locaș special al compasului pe o navă. 2. spațiu amenajat într-o aeronavă sau într-o mașină pentru echipaj, călători, poștă etc. 3. cască de metal pentru scafandri grei. (< fr. habitacle) Vezi definitia »

HIPOCÍCLU s. n. cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc cu bază fix. (< fr. hypocycle) Vezi definitia »

MARÚFLU s. n. Clei special pentru maruflaj. [Var.: marúflă s. f.] – Din fr. maroufle. Vezi definitia »