Definita cuvantului izbîndi
izbîndí (izbândésc, izbândít), vb. – 1. A depăși, a întrece. – 2. A birui,a cîștiga o victorie, a triumfa. – 3. A răzbuna. – 4. A Înfăptui, a realiza. – 5. A reuși, a izbuti. Sl. izbyti, izbądą „a depăși” (DAR), cf. dobîndi. Toate sensurile sînt înv., cu excepția sensului 2. – Der. izbîndă, s. f. (victorie; răzbunare; succes, satisfăcător); izbînditor, adj. (biruitor). De la inf. izbyti (der. din sl. byti „a fi”) trebuie să provină izbuti, vb. (a reuși), care este, prin urmare, simplu dublet al lui izbîndi (Cihac, II, 153; Tiktin), cf. sl. izbytije „succes”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu izbîndi
BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. [Pr.: bleoj-] Vezi definitia »
posădí, posădésc, vb. IV (înv. și reg.) a (se) așeza (într-un loc, undeva). Vezi definitia »
REZIDÍ, rezidesc, vb. IV. Tranz. A zidi din nou; a reclădi. – Re1- + zidi. Vezi definitia »
smidí, pers. 3 sg. smidéște, vb. IV (înv.) 1. a fulgera; a sclipi. 2. (despre obiecte sau corpuri cerești) a străluci. Vezi definitia »
PRUNDÍ, prundesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A prundui. – Din prund. Vezi definitia »