Definita cuvantului izvod
izvód (izvoáde), s. n. – 1. Izvor, origine. – 2. Izvor, original. – 3. Text, versiune. – 4. Schiță, plan. – 5. Inventar, listă, însemnare. Sl. (bg., rus.) izvodŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 154; DAR). – Der. izvodi, vb. (a inventa, a născoci, a făuri; a alcătui, a compune; a copia, a traduce), din sl. izvoditi; izvoditor, s. n. (autor); izvoditură, s. f. (înv., invenție). Aproape toate aceste cazuri sînt înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu izvod
IOD1 s. n. Element chimic solid cu aspect de cristale lamelare, negre-cenușii, cu luciu metalic și miros pătrunzător, foarte volatil, ușor solubil în alcool, întrebuințat în medicină. ◊ Tinctură de iod = soluție de iod în alcool, folosită la dezinfectarea rănilor. – Din fr. iode. Vezi definitia »
ANTIPÓD, antipozi, s. m. Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. – Din fr. antipode. Vezi definitia »
EXÓD s.n. 1. Parte finală (care conține deznodământul și catastrofa) a unei tragedii grecești. 2. Emigrare în masă a unei populații. [Pl. -uri. / < fr. exode, cf. gr. exodos – ieșire]. Vezi definitia »
RAPSÓD, rapsozi, s. m. 1. (În Grecia antică) Cântăreț care colinda orașele recitând fragmente din poeme epice. 2. Autor de ample poeme epice care evocă evenimentele de seamă din viața unui popor; poet epic. – Din fr. rhapsode. Vezi definitia »
OSTRACÓD, ostracode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee inferioare mici, cu corpul nesegmentat, adăpostit într-o cochilie bivalvă; (la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. ostracodes. Vezi definitia »