ODÍNĂ, (3) odine, s. f. (Reg.) V. odihnă. Vezi definitia »

CONCORDÁNȚĂ s.f. 1. Faptul de a concorda; potrivire, acord. ◊ Concordanța relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție = lege economică potrivit căreia relațiile de producție trebuie să corespundă cu caracterul forțelor de producție; concordanța timpurilor = ansamblu de reguli potrivit cărora se fixează acordul timpului verbului dintr-o propoziție dependentă cu timpul verbului din propoziția regentă. 2. (Geol.) Raportul dintre două strate sau serii de strate care s-au sedimentat continuu. [Cf. fr. concordance, it. concordanza]. Vezi definitia »

VIÓLĂ¹, viole, s. f. Instrument muzical cu coarde, mai mare decât vioara, acordat cu o cvintă mai jos decât vioara și având sunete mai grave decât aceasta; alto. [Pr.: -vi-o-] – Din it. viola, fr. viole. Vezi definitia »

MINICASÉTĂ s. f. casetă miniaturizată folosită pe minicasetofoane. (< fr. minicassette) Vezi definitia »

ASCÉTICĂ s.f. – V. ascetic (2) [DEX'98] Vezi definitia »