BUCEÁ, bucele, s. f. 1. Manșon de metal montat între două piese între care există o mișcare relativă, pentru a le proteja de uzură, sau între două piese asamblate rigid, pentru a ușura dezmembrarea. ♦ Manșon de fontă cu care se căptușește pe dinăuntru butucul roții (de car, de camion etc.). 2. Dispozitiv care îmbucă sau prinde o parte a unei unelte. – Lat. buccella „guriță”. Vezi definitia »

MISCELANÉA s. n. pl. v. miscelaneu. Vezi definitia »

DEGREÁ vb. I. tr. (Mar.) A demonta manevrele fixe și curente ale unei nave. [Pron. -gre-a. / < fr. dégréer]. Vezi definitia »

Spasticitatea este o tulburare a sistemului senzitivo-motor, caracterizata de o crestere a tonusului muscular dependenta-de-viteza cu reflexe tendinoase exagerate, rezultate din hiperexcitabilitatea reflexului de intindere. Vezi definitia »

abrevierea de prost gust a unui om inteligent jucator d hochei Vezi definitia »