MISIONÁR, -Ă s. m. f. propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie. ◊ cel care caută să câștige adepți pentru o cauză. (< it. missionario, fr. missionnaire) Vezi definitia »

BĂBÁR, băbari, s. m. (Reg.) Om însurat. – Din babă + suf. -ar. Vezi definitia »

DOÁR adv. 1. (Exprimă ideea unei delimitări sau restricții) Numai. Stai doar o clipă! ◊ Expr. Doar că nu... = aproape că..., puțin a lipsit să nu... 2. Vezi bine, cum se știe; desigur. Doar nu m-ai căutat! 3. Poate; probabil. Va reuși doar până la urmă! ◊ Expr. Fără doar și poate = fără nici o îndoială; neapărat. ♦ În speranța că... L-a întrebat, doar va afla ce să facă. ◊ Expr. Într-o doară = la noroc, la întâmplare, pe nimerite. 4. (Reg., la începutul unei propoziții interogative) Oare? [Var.: doáră adv.] – Lat. de-hora. Vezi definitia »

caterincar, caterincari s. m. 1. persoană certăreață. 2. persoană vorbăreață. Vezi definitia »

LENTICULÁR, -Ă adj. în formă de lentilă; lentiform. (< fr. lenticulaire, lat. lenticularis) Vezi definitia »