Definita cuvantului joben
jobén (jobéne), s. n. – Pălărie bărbătească înaltă, cilindru. De la Jobin, pălărier francez stabilit în București la jumătatea sec. XIX (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 221). – Der. înjobenat, adj. (cu joben).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu joben
SEN2 s.m. Monedă divizionară în Cambodgia, Indonezia, Malaiezia și Brunei, a suta parte dintr-un riel, respectiv rupiah, ringgit (dolar) și dolar. (cf. engl., fr. sen < indonez. sen, senti < engl. cent) [și AHDEL] Vezi definitia »
EPARVÉN s. n. spavan. (< fr. éparvin) Vezi definitia »
ambigen,-a,ambigeni.-e,adj.[Gram;rar,in sintagmele]Genul ambigen[si substantivat,n]=genul neutru.Substantiv ambingen=substantiv neutru,-Din lat,ambingenus„corcit”. Vezi definitia »
NÚMEN, s.n. (fil.) esență cognoscibilă numai prin rațiune; Vezi definitia »
HTONOGÉN, -Ă adj. (despre agenți patogeni) care trăiește în sol, de unde atacă diferite plante. (< fr. chtonogène) Vezi definitia »