cobzări, cobzăresc I v. t. 1. (d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. 2. a amăgi, a păcăli. II v. r. (d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat. Vezi definitia »

AMINOZAHÁRURI s. n. pl. Derivați cu amina ai zaharurilor, care intră în componența unor substanțe naturale importante. – Amino + zaharuri (după fr. amino-sucres, germ. Amino-zucker). Vezi definitia »

ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a împila; a exploata. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra. Vezi definitia »

CÂNTĂRÍ, cântăresc, vb. IV. 1. Tranz. A determina greutatea unui corp cu ajutorul cântarului, al balanței, al basculei. 2. Tranz. Fig. A aprecia, a judeca; a cumpăni, a chibzui. 3. Intranz. A avea o anumită greutate. ♦ Fig. A valora, a prețui. Aprecierea lui cântărește mult. – Din cântar. Vezi definitia »

PĂSTORÍ, păstoresc, vb. IV. Tranz. 1. (Despre oameni) A duce (animale erbivore, turmele etc.) la pășune, a duce să pască; a păzi în timp ce paște¹ (2), a pășuna. ♦ Intranz. A se ocupa cu păstoritul. 2. Fig. (Folosit și absol.) A conduce, a îndruma în spiritul dogmelor Bisericii. – Din păstor. Vezi definitia »