INTROVERTÍT, -Ă adj. Care își îndreaptă atenția mai ales spre trăirile sale interioare. [Cf. fr. introverti, it. introvertito]. Vezi definitia »

HRACONÍT s. n. (Reg.) Flegmă. – Comp. sb. hrakotina, ucr. harkotynnja. Vezi definitia »

BÂHLÍT, -Ă, bâhliți, -te, adj. (Reg.; mai ales despre apă) Stătut, care miroase urât. – V. bâhli. Vezi definitia »

ANTRACÍT, antracite, s. n. Cărbune de pământ de calitate superioară, având în compoziția sa mult carbon, puține substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, fiind un prețios combustibil. – Din fr. anthracite. Vezi definitia »

OOCÍT s.n. (Biol.) Celulă sexuală femelă la animale; ovocit. [< fr. oocyte]. Vezi definitia »