Definita cuvantului jujeu
jujéu (jujéie), s. n. – 1. Bucată de lemn atîrnată la gîtul cîinilor pentru a-i împiedica să alerge după vînat. – 2. Carcasă prevăzută cu o funie răsucită, unde se leagă și se bat cîinii, în prima zi de luni a postului. – Var. jijeu, jugău. Sl. žĕželĭ „zgardă” (Cihac, II, 161; Tiktin; DAR). Ultima var. indică o încrucișare cu jug.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu jujeu
DUBLÉU s. n. 1. acțiunea de a doborî două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puștii. 2. dublură. (< fr. doublé) Vezi definitia »
TASÉU, taseuri, s. n. Nicovală mică, folosită de tinichigii pentru a îndrepta tabla. – După fr. tasseau. Vezi definitia »
MICROMUZÉU s. n. muzeu de mici proporții. (< micro1- + muzeu) Vezi definitia »
RELEVÉU s.n. Operație de măsurare și de desenare la scară a elementelor care compun o construcție sau un ansamblu de construcții; ridicare în plan; desen, schiță a acestei ridicări. [Pl. -ee, -uri. / < fr. relevé]. Vezi definitia »
JETÉU, jeteuri, s. n. (În tricotaj) Ochi1 (II, 4) obținut prin înfășurarea firului o singură dată pe andrea, apucându-l din față spre spate. – Din fr. jeté. Vezi definitia »