Definita cuvantului julă
júlă (júle), s. f. – Femeie, muiere. Țig. žuli, ğuli (Graur, BL, V, 68). Legătura pe care o stabilește DAR cu mag. suli „rău” pare greșită. – Der. julan, s. m. (bărbat afemeiat); juleaică, s. f. (femeie), pe care Bogrea, Dacor., II, 899, îl punea în legătură cu numele Zuleica, cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 173; juleandră (var. șuleandră, ciuleandră), s. f. (femeie, muiere), cu suf. expresiv -andră, cf. buleandră, fleand(u)ră, după Graur, BL, IV, 198, la un țig. *ğuνlengero, de la ğuνli „femeie”); ciuleandra, adv. (hoinărind, umblînd creanga).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu julă
CARPOGENÉZĂ s. f. transformare a ovarului, după fecundație, în fruct. (< fr. carpogenèse) Vezi definitia »
pólză s. f. – Folos, cîștig. Sl. polĭza (Tiktin). Sec. XVII, înv. ca și der. polzui, vb. (a cîștiga), din sl. polizevati; polzuință, s. f. (folos). Vezi definitia »
AMERICANÍSTICĂ s.f. Studiul culturii indiene, al limbilor și al literaturii continentului american. [Cf. germ. Amerikanistik]. Vezi definitia »
SEÍȘĂ s.f. Variație a nivelului apei unui lac sau unei mări aproape de țărm, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice. [Pron. se-i-. / < fr. seiche]. Vezi definitia »
DIÁVOLIȚĂ, diavolițe, s. f. (Adesea fig.) Drăcoaică (2), [Acc. și: diavolíță] – Diavol + suf. -iță. Vezi definitia »