plătuitór, plătuitoáre, s.n. (reg.) rindea specială pentru subțierea plăcilor de lemn de la uși, dulapuri, lambriuri, a ulucilor. Vezi definitia »

ELECTROMOTÓR, -OARE, electromotori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate produce curent electric. ◊ Tensiune (sau forță) electromotoare = tensiune electrică la bornele unui generator când circuitul electric este deschis. 2. S. n. Motor electric. – Din fr. électromoteur. Vezi definitia »

ÎNVĂLUITÓR, -OÁRE, învăluitori, -oare, adj. 1. Care înfășoară, învelește, acoperă; care cuprinde, care înconjură din toate părțile. 2. (Mil.) Care încercuiește, care împresoară inamicul. [Pr.: -lu-i-] – Învălui + suf. -tor. Vezi definitia »

MINIASPIRATÓR s. n. aspirator de proporții reduse. (< fr. miniaspirateur) Vezi definitia »

ÎMBĂRBĂTĂTÓR, -OÁRE, îmbărbătători, -oare, adj. Care îmbărbătează. – Îmbărbăta + suf. -tor. Vezi definitia »