Definita cuvantului june
júne (júni), s. m. – 1. Tînăr, flăcău. – 2. Bărbat neînsurat, burlac. – 3. (Adj.) Tînăr. – Mr. gione „puternic, viteaz”, megl. june, istr. jure. Lat. jŭvĕnis (Pușcariu 921; Candrea-Dens., 920; REW 4642; DAR; Diez, Gramm., I, 155), cf. it. giovine, prov. jovne, fr. jeune, sp. joven, port. jovem. Uzul adj. este neol., împrumutat din fr. jeune. Der. junețe, s. f. (tinerețe), cu suf. -ețe, der. neologic, imitînd it. giovinezza, fr. jeunesse; juni, vb. (a trăi ca burlac); junie, s. f. (tinerețe; feciorie), cu suf. -ie; junime, s. f. (tineret, tinerime), cu suf. colectiv -ime; junimist, s. m. (membru al unei celebre asociații literare fondate la Iași, în 1867, cu numele de Junimea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu june
REPARAȚIÚNE s. f. v. reparație. Vezi definitia »
DENTIȚIÚNE s.f. v. dentiție. Vezi definitia »
RECȚIÚNE s.f. Calitatea unui cuvânt de a atrage în frază un anumit determinant; legătură stabilită între cuvinte și determinantele lor. [Pron. -ți-u-. / < fr. rection, cf. lat. rectio – conducere]. Vezi definitia »
REUNIÚNE s.f. 1. Adunare, întrunire. ♦ (Sport) Competiție. 2. (Mat.) Operație care atașează la două mulțimi date mulțimea elementelor ce aparțin cel puțin uneia dintre ele. [Pron. -ni-u-. / cf. fr. réunion, it. riunione]. Vezi definitia »
REACȚIÚNE
s. f.
1. împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social; (p. ext.) forțe social-politice reacționare, ostile progresului.
2. v. reacție (5).
(< fr. réaction) Vezi definitia »