PIVNICERÍT s. n. 1. Dare care se plătea în țările române, în epoca feudală, de către producătorii de vinuri. 2. Dreptul de a încasa pivniceritul (1). – Pivnicer + suf. -it. Vezi definitia »

ÎNMIÍT, -Ă, înmiiți, -te, adj. (Adesea adverbial) De o mie de ori mai mare sau mai mult; p. ext. foarte mare, foarte mult. – V. înmii. Vezi definitia »

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. Care este de patru ori mai mare, cvadruplu. – V. împătri. Vezi definitia »

GRÁPE-FRUIT s.n. v. grepfrut. [DEX'98] Vezi definitia »

FACOLÍT s. n. intruziune de roci magmatice în zona de boltă a unui anticlinal sau în albiile sinclinale. (< faco- + -lit²) Vezi definitia »