TIOHĂÍT, tiohăituri, s. n. Faptul de a tiohăi. [Pr.: tio-] Vezi definitia »

JADEÍT, jadeite, s. n. Varietate de jad compusă din silicat natural de sodiu și aluminiu compact, verzui sau albicios, utilizată în arta decorativă. – Din fr. jadéite. Vezi definitia »

PEDOLÍT s. n. sediment din material provenit prin erodarea solurilor. (< fr. pédolithe) Vezi definitia »

MĂCĂNÍT s. n. Faptul de a măcăni; măcăit. – V. măcăni. Vezi definitia »

ZGÂÍT, -Ă, zgâiți, -te, adj. (Despre ochi) Holbat, căscat; (despre oameni) cu ochii holbați. ♦ (Substantivat) Persoană urâtă, cu ochii holbați, ieșiți din orbite. – V. zgâi. Vezi definitia »