GÉME, gem, vb. III. Intranz. 1. (Despre ființe) A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). ♦ Fig. (Despre elemente ale naturii) A fremăta, a murmura, a vui. 2. Fig. A fi plin, încărcat peste măsură. – Lat. gemere. Vezi definitia »

HÉRME s. f. pl. (ant.) stâlpi de piatră de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea de sus capul lui Hermes. (< fr. hermès) Vezi definitia »

AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. Amănunt, detaliu. – Din amănunt¹ + suf. -ime. Vezi definitia »

încunjuríme s.f. (înv.) împrejurime, mediu ambiant. Vezi definitia »

sănătățíme s.f. (înv.) salubritate a factorilor naturali. Vezi definitia »