Definita cuvantului meitneriu
MEITNERIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 109, produs în mod artificial. [Pr.: maitnériu – Sb.: Mt] (cf. engl. meitnerium < n. pr. Lise Meitner; 1992) [MW]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu meitneriu
ALÚVIU s. n. holocen. (< lat., fr. alluvium) Vezi definitia »
PATRÍCIU s. n. titlu instituit de împăratul Constantin cel Mare, cel mai înalt rang din Imperiul Roman, după împărat; cel care poseda acest titlu. (< lat. patricius) Vezi definitia »
CHIPÍU, chipie, s. n. Un fel de șapcă (de uniformă) cu fundul rotund și tare și cu cozoroc. [Pl. și: chipíuri] – Din fr. képi. Vezi definitia »
LÂNCEZÍU, -ÍE, lâncezii, adj. (Rar) Lânced. – Din lânced + suf. -iu. Vezi definitia »
HARABAGÍU, harabagii, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Din tc. arabaci. Vezi definitia »