ALBĂSTREÁ, albăstrele, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre (Centaurea cyanus). – Din albastră + suf. -ea. Vezi definitia »

pânzeá, pânzéle, s.f. (reg.) bandă de pânză de pe marginile gherghefului. Vezi definitia »

RUMENEÁ, rumenele, s. f. (Pop.) Rumeneală (2). – Din rumen² + suf. -ea. Vezi definitia »

ghiuleá (ghiuléle), s. f. – Proiectil de tun. – Mr., megl. ghiule. Tc. ǵülle (Șeineanu, II, 183; Lokotsch 730), cf. alb. ǵülje, bg. giulle. Vezi definitia »

MÚCEA s. m. art. Copil căruia îi curg mucii (II); p. ext. copilandru; epitet dat unui tânăr care are pretenții nepotrivite cu vârsta. – Muc + suf. -ea. Vezi definitia »