DESCHÍDERE, deschideri, s. f. I. Acțiunea de a (se) deschide și rezultatul ei. ♦ (La șah) Primele mișcări cu care începe o partidă. ♦ (Sport) Trecere a mingii de către un jucător unui coechipier, pentru a întreprinde o acțiune ofensivă. ◊ Expr. În deschidere = în primul meci dintr-un cuplaj sportiv. II. 1. Distanța, depărtarea dintre fălcile (2) unei unelte de prindere, ale unei piese de apucat sau ale unui dispozitiv (1) de fixare pentru prelucrarea pieselor. ♦ Distanța orizontală dintre marginile spațiului unui gol. 2. Spațiu liber într-un zid, într-un perete etc., pentru iluminare și aerisire sau pentru circulație. ♦ Locul unde apare sau unde se formează o deschizătură, o gaură, o intrare. 3. Loc unde apar la suprafață rocile de adâncime în urma eroziunii (1) scoarței pământului. ◊ Deschidere geologică = loc unde apar, la suprafața pământului, rocile sau mineralele; afloriment. 4. (Lingv.) Lărgimea canalului fonator în timpul articulării unui sunet. [Var.: (pop.) deșchídere s. f.] – V. deschide. Vezi definitia »

GHIOJGHIOÁRE adv. V. ghiojgorea. Vezi definitia »

CONSANGVINIZÁRE s. f. (Biol.) Metodă aplicată în lucrările de selecție și de ameliorare, care constă în fecundarea efectuată între organisme înrudite. – Din consangvin. Vezi definitia »

INCOORDONÁRE s. f. 1. necoordonare. 2. (med.) lipsă de coordonare în mișcări, consecință a unor leziuni ale sistemului nervos sau a unor stări patologice ale aparatului locotomotor. (după fr., engl. incoordination) Vezi definitia »

ODORIZÁRE, odorizări, s. f. Acțiunea de a odoriza și rezultatul ei. – V. odoriza. Vezi definitia »