Definita cuvantului nefondare
NEFONDÁRE s. f. v. NETEMEINICIE. Lipsă de temeinicie; spec. viciu al unei hotărâri date de un organ de jurisdicție, care constă fie în greșita sau incompleta stabilire a faptelor, fie în lipsa de motivare, fie într-o motivare contradictorie sau în nefondarea ei pe un articol de lege. [DEX '98]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu nefondare
COPIÉRE s.f. Acțiunea de a copia; copiat. [< copia]. Vezi definitia »
POZIȚIONÁRE, poziționări, s. f. Punere a unui obiect sau a unei scule într-o anumită poziție, direct sau prin intermediul unui sistem tehnic. [Pr.: -ți-o-] – Din poziție. Vezi definitia »
TELEÎNREGISTRÁRE, teleînregistrări, s. f. Înregistrare de la distanță. – Tele- + înregistrare. Vezi definitia »
CONGRATULÁRE, congratulări, s. f. Acțiunea de a (se) congratula și rezultatul ei; congratulație. – V. congratula. Vezi definitia »
PROPÚNERE s.f. Acțiunea de a propune și rezultatul ei; recomandare. [< propune]. Vezi definitia »