UMÍL, -Ă, umili, -e, adj. 1. Care are o atitudine modestă, de om simplu, sărac, fără pretenții; care are o atitudine supusă, ascultătoare, smerită. 2. (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează, denotă pe omul umil (1), caracteristic unui om umil. ♦ (Despre obiecte, locuri etc.) Sărăcăcios. – Din lat. humilis. Vezi definitia »

IDÍL, idile, s. n. v. idilă. Vezi definitia »

SATURÁBIL, -Ă adj. (despre un sistem fizico-chimic sau tehnic) care poate să producă o stare de saturație. (< fr. saturant) Vezi definitia »

INCORUPTÍBIL, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu poate fi corupt; integru, cinstit, onest. [Cf. fr. incorruptible, lat. incorruptibilis]. Vezi definitia »

FRIÁBIL, -Ă adj. (despre materiale) sfărâmicios; casant. (< fr. friable, lat. friabilis) Vezi definitia »