Definita cuvantului lătură
lătúră (lătúri), s. f. – Zoi, apă murdară. – Mr. lătură. Lat. *lavatūra (Pușcariu 951; Candrea-Dens., 935; REW 4953; DAR), cf. alb. ljatirë (Philippide, II, 646), it. lavatura, prov., sp., port. lavadura, fr. lavure. Cf. la. – Der. lăturar, s. n. (Trans., Banat, copaie sau vas pentru lături); lături, vb. (Olt., a spăla superficial, a spăla cu apă murdară).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lătură
IZOCRÓNĂ s. f. v. izocron [în DN]. Vezi definitia »
coprínă (copríne), s. f. – Narcisă (Narcissus poeticus). – Var. cuprină. Sl. koprina „mătase” (Miklosich, Lexicon, 302; Cihac, II, 72; Conev 45), cf. bg. koprin „mătase”, sb., cr. koprena „văl” (acest ultim cuvînt trebuie să fi circulat în vechime în Banat: coprenă, s. f. „văl, șal”). Vezi definitia »
BIOTÍNĂ s.f. Vitamina H. [< fr. biotine]. Vezi definitia »
CVADRATÚRĂ s. f. 1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ◊ calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă. ♦ ă cercului = problema (nesoluționabilă) a construirii, cu rigla și compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat. 2. (astr.) poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au o diferență de longitudine de 90ș. ◊ (pl.) fazele primului și ultimului pătrar al Lunii. (< fr. quadrature) Vezi definitia »
DEJALÉNĂ s. f. v. dejalen. Vezi definitia »