Definita cuvantului artefact
artefáct2
sn
Atestare: MDA
Plural: artefacte
Etimologie: (din engleză) artifact
Obiect produs de activitatea umană.
Sursa: MDA
Sursa: MDA
Cuvinte ce rimeaza cu artefact
DELÍCT s.n. (Jur.) 1. Termen general pentru o violare a legilor penale, care se pedepsește cu închisoare, muncă silnică, amendă etc. V. contravenție, infracțiune, crimă. 2. (P. ext.) Act nepermis de lege și sancționat printr-o pedeapsă corecțională. [< lat. delictum, cf. fr. délit]. Vezi definitia »
PULPODÚCT s.n. (Min.) Conductă pentru transportul pulpei (3) [în DN]. [Cf. fr. pulpeduc]. Vezi definitia »
CONTRÁCT s.n. 1. Convenție (scrisă) prin care două sau mai multe părți se obligă reciproc la ceva. ◊ Contract de muncă = înțelegere potrivit căreia cineva se obligă să presteze o anumită muncă în schimbul unei retribuții; contract colectiv (de muncă) = convenție scrisă încheiată de o instituție sau de o întreprindere cu muncitorii și funcționarii repectivi, reprezentați prin comitetul sindicatului. 2. Contract social = teorie idealistă potrivit căreia statul ar fi apărut ca urmare a unei convenții prin care oamenii renunțau de bunăvoie la drepturile lor „naturale” în folosul unui organ suprem, care se obliga să le apere viața, securitatea și proprietatea. [Pl. -te, -turi. / < lat. contractus, cf. fr. contrat]. Vezi definitia »
AUTODIDÁCT, -Ă s. m. f. cel care a învățat sau s-a instruit singur, fără profesor. (< fr. autodidacte) Vezi definitia »
INCORÉCT, -Ă adj. greșit, inexact. ◊ necinstit, neonest. (< fr. incorrect) Vezi definitia »