TUNÉL s. n. 1. galerie subterană care permite trecerea unei căi de comunicație printr-un masiv muntos, pe sub nivelul solului sau pe sub o apă. 2. (fig.) efect de ~ = trecerea unei particule printr-o barieră cu potențial cu valoare mai mare decât energia particulei. ◊ ~ aerodinamic = suflerie aerodinamică. 3. (anat.) spațiu prin care trec anumite formațiuni. (< fr. tunnel, germ. Tunnel) Vezi definitia »

BĂRBĂȚÉL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat¹ (2). Vezi definitia »

știulețél, știulețéi, s.m. (reg.) știulete mic. Vezi definitia »

CINÉL s. n. instrument muzical de percuție din două discuri metalice care se lovesc unul de altul, provocând un sunet strident; cimbal; talgere. (< it. cinelli) Vezi definitia »

vătășél s. m., pl. vătășéi, art. vătășéii Vezi definitia »