SUBSTITUÉNT, substituenți, s. m. Element care poate înlocui un alt element, cu care are proprietăți asemănătoare. [Pr.: -tu-ent] – Substitui + suf. -ent. Cf. it. sostituente. Vezi definitia »

EXIGÉNT, -Ă adj. care necesită multă grijă, strictețe; pretențios, sever; exiguu (1). (< fr. exigeant, lat. exigens) Vezi definitia »

PROȚÉNT s.n. v. procent. Vezi definitia »

NEATÉNT, -Ă, neatenți, -te, adj. Care nu este atent; care arată lipsă de atenție; absent, distrat. [Pr.: ne-a-] – Ne- + atent. Vezi definitia »

PERCUTÁNT, -Ă adj. 1. (Despre proiectile) Care explodează la atingerea unui obstacol. 2. Perforator percutant = perforator mecanic la care sfredelul acționează prin lovituri. [Cf. fr. percutant]. Vezi definitia »