CONSTÁNȚĂ s. f. însușirea de a fi constant; perseverență. (< fr. constance, lat. constantia) Vezi definitia »

DIZINVOLTÚRĂ s. f. v. dezinvoltură. Vezi definitia »

VERMÍNĂ s. f. (Livr.; cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, păduchi etc.) ♦ Fig. Indivizi de la periferia societății. – Din fr. vermine. Vezi definitia »

TURBIÉRĂ s. f. mlaștină în care s-a acumulat un strat de turbă; turbărie. (< fr. tourbière) Vezi definitia »

SPÉRGULĂ s. f. plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori albe, prin locuri nisipoase. (< fr. spergule, lat. spergula) Vezi definitia »