COÍT, coituri, s. n. Împreunare sexuală. – Din lat. coitus, fr. coït. Vezi definitia »

ANIONÍT, anioniți, s. m. Substanță schimbătoare de ioni, de obicei rășină naturală sau sintetică, care reține anionii dintr-o soluție; rășină anionactivă. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. anionite. Vezi definitia »

GRĂBÍT, -Ă, grăbiți, -te, adj. (Despre oameni) Care se grăbește, care merge foarte repede (pentru a ajunge undeva la timp). – V. grăbi. Vezi definitia »

polărít, polărítă, adj. (pop.; despre haine) împodobit (cu cusătură, șnururi, panglici) la poale; (despre cojoace) cu o bordură de blană la poale. Vezi definitia »

TĂLPUÍT s. n. Faptul de a tălpui. – V. tălpui. Vezi definitia »