BRUNÁT, -Ă, brunați, -te, adj. 1. (Despre oțel sau fier) Acoperit cu un strat de oxizi. 2. (Rar) Înnegrit de soare. – V. bruna. Vezi definitia »

DEZONORÁT, -Ă, dezonorați, -te, adj. Care și-a pierdut onoarea; care s-a făcut de rușine. – V. dezonora. Vezi definitia »

DECANÁT, decanate, s. n. 1. Demnitatea de decan; birourile unde lucrează decanul (și personalul ajutător). 2. Organul de conducere al unei facultăți. – Din fr. décanat, lat. decanatus. Cf. germ. Dekanat. Vezi definitia »

DEZORDONÁT, -Ă, dezordonați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care nu este deprins cu ordinea; neglijent (în îmbrăcăminte, în modul de a-și păstra lucrurile, în muncă, în felul de viață, în gândire). ♦ (Despre manifestările omului) Care arată lipsă de ordine. 2. (Despre lucruri, încăperi, locuri) Lipsit de ordine; care se află în neorânduială. – Din fr. désordonné. Vezi definitia »

PALÁT¹ s.n. peretele superior al cavității bucale; cerul gurii. ◊ palat dur = partea anterioară, osoasă, a cavității bucale; palat moale = partea posterioară a cavității bucale; vălul palatului. (< lat. palatum, it. palato) Vezi definitia »