ABSÉNȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ Faptul de a nota absența (1) cuiva; (concr.) semn cu care se notează absența (1) cuiva. 2. Fig. Neatenție, distracție; indiferență. – Fr. absence (lat. lit. absentia). Vezi definitia »

neadeverínță s.f. (înv.) lipsă de precizie; imprecizie. Vezi definitia »

SERICÍNĂ s. f. materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul. (< fr. séricine) Vezi definitia »

PĂCUÍNĂ, păcuini, s. f. (Reg.) Oaie. – Lat. pecuina. Vezi definitia »

CERNĂUȚEÁNCĂ, cernăuțence, s. f. Femeie născută și crescută în Cernăuți. ♦ Locuitoare din Cernăuți. – Din Cernăuțean + suf. -că, prin analogie cu nume de locuitoare din alte orașe. Vezi definitia »