OPÉRCUL s. n. 1. membrană osoasă care acoperă și protejează branhiile la pești. 2. organ care închide scoica anumitor moluște. 3. strat subțire care închide celulele larvelor albinelor. 4. (bot.) căpăcel cu care se termină capsula la mușchi. (< fr. opercule, lat. operculum) Vezi definitia »

MUL s.n. Humus caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. [< germ. Mull, cf. fr. mull]. Vezi definitia »

a vântura mălaiul (cuiva) expr. a lua / a câștiga / a fura banii (cuiva). Vezi definitia »

CAPÍTUL¹ s.n. Tip de inflorescență cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite într-un receptacul în formă de taler. [Cf. lat. capitulum – căpușor, fr. capitule]. Vezi definitia »

Cuvântul filosofie este un cuvânt compus din filo care are întelesul de iubitor , si sofia care înseamna întelepciune deci filosofia înseamna iubitor de întelepciune. Se pare ca zofia, contrar întelepciunii, înseamna nebunie, ceiace ar schimba complet sensul cuvântului. Va semnalez aceasta aminindu-mi de cele ce ne spunea profesorul nostru de latina de la Sf.Sava acum vre-o 65 de ani. Ramâne sa verificati Dvs. cele de mai sus si eventual sa-mi comunicati si mie concluziile Dvs. Constantin Halchini, ing.(halchini[at]videotron.ca) Vezi definitia »