ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are mirosul eterului (1). ♦ Fig. Subtil, diafan, fin. 2. S. m. Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici micști. – Din fr. éthéré. Vezi definitia »

DIAZODERIVÁT s.m. (Chim.) Substanță organică care conține în moleculă cel puțin doi atomi de azot. [Cf. fr. diazo-dérivé]. Vezi definitia »

CONDUPLICÁT, -Ă adj. (Bot.; despre un organ) Îndoit în lungime, în două jumătăți apropiate. [Cf. fr. condupliqué]. Vezi definitia »

HIPERSENSIBILIZÁT, -Ă, hipersensibilizați, -te, adj. Care a devenit foarte sensibil. – V. hipersensibiliza. Vezi definitia »

LABIÁT, -Ă adj. (Bot.; despre corolă, caliciu) Prevăzut cu o prelungire (labium). // s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, gamopetale cu corolele bilabiate; (la sg.) plantă din această familie. [< germ. Labiaten, cf. fr. labié]. Vezi definitia »