ipingeá, ipingéle, s.f. (înv.) 1. manta bărbătească făcută din dimie sau postav (cu glugă și împodobită cu găitane), care se purta în trecut; zeghe, imurluc, șubă, burcă, sarică, dulamă, suman, zăbun, bolou, căpeneag. 2. glugă (de pus peste haine). 3. stofă pentru mantale de ploaie. 4. pătură de pus sub șea. Vezi definitia »

unirea unei pute cu o pinina si apoi formarea unui copil Vezi definitia »

HALAGEÁ s. f. (Reg.) 1. Tărăboi, gălăgie. 2. Pățanie. – Et. nec. Vezi definitia »

saltéa (-éle), s. f. – Mindir. Tc. șelte (Meyer 406; Șeineanu, II, 311; Lokotsch 1908), prin ngr. σελτές (Gáldi, 247), cf. alb. šiljte, bg., sb. šilta. Vezi definitia »

iubirea mea ! Vezi definitia »