abscísă s. f. 1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea și sensul segmentului cuprins între originea axei și un punct dat, determinând poziția acestuia. 2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct. (< fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa) Vezi definitia »

BALUSTRÁDĂ s.f. Panou vertical de înălțime mică sau construcție formată din mai mulți baluștri uniți printr-o bară de sprijin, așezată la marginea unor construcții (balcon, terasă etc.). [< fr. balustrade]. Vezi definitia »

ABÁCĂ, abace, s. f. (Arhit.) Placă subțire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane și face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus. Vezi definitia »

mială, miale s. f. picior. Vezi definitia »

PROCÚRĂ s.f. Împuternicire prin care cineva poate acționa în numele altcuiva; mandat; act scris (oficializat) de împuternicire. [< fr. procure]. Vezi definitia »