Definita cuvantului luni
luni s. f. – Prima zi a săptămînii. – Mr., megl. luni, istr. lur. Lat. lūnis, în loc de lūnae (dies), cf. Diez, I, 265; Densusianu, Lr., 504; Pușcariu 999; Candrea-Dens., 1019; REW 5164; cf. sard. luni, lunis, calabr. luni, sp. lunes, cf. Bruppacher, Die Namen der Wochentage im It., 1948.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu luni
CĂTĂNÍ, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a încorpora, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană. Vezi definitia »
SLOVENÍ, slovenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. – Cf. slomni. Vezi definitia »
DEVENÍ vb. IV. intr. 1. A se transforma, a se preface (în). 2. A începe sau a ajunge să fie. [< fr. devenir]. Vezi definitia »
REDEFINÍ, redefinesc, vb. IV. Tranz. A defini din nou, mai corect, mai exact; a reveni asupra unei definiții anterioare. – Din fr. redéfinir. Vezi definitia »
VENENI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „veninos”. [Var. veneno-. / < fr. vénéni-, it. veneni-, cf. lat. venenum – otravă]. Vezi definitia »