Definita cuvantului veda
véda (text sanscrit) s. f., g.-d. art. védei; pl. véde
Sursa: DOOM 2
Sursa: DOOM 2
Cuvinte ce rimeaza cu veda
ANACÓNDA s. m. șarpe uriaș, neveninos, din America Centrală și de Sud. (< fr., sp. anaconda) Vezi definitia »
SABORDÁ vb. tr. a scufunda intenționat propria navă pentru a nu se zdrobi de stânci sau a nu fi capturată de inamic. (< fr. saborder) Vezi definitia »
lăudá (láud, lăudát), vb. – 1. A elogia, a admira. – 2. (Refl.) A se făli. – 3. (Refl.) A se crede, a fi încrezut. – Mr. alavdu, alăvdare. Lat. laudāre (Pușcariu 953; Candrea-Dens., 962; REW 4938; DAR; Pascu, I, 31), cf. alb. lëvdoń (Philippide, II, 645), it. lodare, prov. lauzar, fr. louer, cat. lloar, sp. loar, port. louvar. – Der. laudă, s. f. (elogiu, lăudare, îngîmfare), postverbal sau direct din lat. laudem, cf. alb. laft, sp., port. loa; lăudoare, s. f. (înv., elogiu, laudă), din lat. pop. laudōrem (Candrea-Dens., 966); lăudărie, s. f. (înv., îngîmfare); lăudăroș(en)ie, s. f. (îngîmfare); lăudăciune, s. f. (înv., elogiu), din lat. laudatiōnem; lăudător (var. înv. lăudătoriu), adj. (elogios), din lat. laudatōrius (REW 4939); lăudăros (var. Banat lăuduros), adj. (îngîmfat); lăudabil, adj., după it. laudabile; prealăuda, vb. (înv., a se lăuda), după sl. pohvaliti. Vezi definitia »
izdá, izdéz, vb. I (reg.) a face să se îmbolnăvească, a i se face rău, a-i veni cuiva rău. Vezi definitia »
potrivădá, potrivădáu, vb. I (înv.) a răsplăti. Vezi definitia »