ELIDÁ vb. I. tr. A suprima vocala finală a unui cuvânt când cuvântul următor începe cu o vocală; a face o eliziune. [P.i. 3,6 -dează, part. -dat. / < fr. élider, it., lat. elidere – a da afară]. Vezi definitia »

BAHÁDA s. f. câmpie de acumulare pe fundul depresiunilor din regiunile (semi)aride. (< fr. bahada, sp. bajada) Vezi definitia »

asudá (asúd, asudát), vb. – A năduși, a transpira. – Mr. asud, megl. sud. Lat. assūdāre (Pușcariu 155; Candrea-Dens., 107; REW 3076; DAR; cf. Rosetti, I, 163); reprezentanții romanici derivă de la lat. sudare. – Der. asud, s. n. (transpirație; pisică, Ononis hircina); asudător, adj. (sudorific); asudătură, s. f. (sudoare); asudoare, s. f. (Trans., sudoare). Vezi definitia »

ÉDDA s. f. culegere de legende și mituri ale vechilor popoare scandinave. (< germ. Edda) Vezi definitia »

FEZANDÁ, fezandez, vb. I. Tranz. A supune carnea vânată procesului de fezandare. ♦ (Despre carnea vânată) A căpăta frăgezime și un anumit gust în urma fezandării. – Din fr. faisender. Vezi definitia »