Definita cuvantului măcel
măcél (măcéluri), s. n. – Masacru, omor. Origine îndoielnică. Ar putea reprezenta lat. macĕllum (Pușcariu 1007), cf. it. macello, prov. masel, v. fr. maisel; dar nu apare în texte vechi și nu este popular. După Tiktin și Candrea, împrumut literar, din it. macello; această ipoteză ar fi plauzibilă, dacă s-ar presupune că cuvîntul următor, cu suf. de agent, s-ar menține datorită cuvîntului simplu. Der. măcelar, s. m. (casap), din lat. macĕllarius (Pușcariu 1008; Candrea-Dens., 1035; lipsește în REW 5200), cf. ngr. μαϰέλλάρης, de unde alb. makjeljar, it. macellaio; măcelăresc, adj. (de măcelar), atestat la Radu Popescu, la începutul sec. XVIII; măcelăreasă, s. f. (nevasta măcelarului); măcelări, vb. (a omorî, a extermina); măcelărie, s. f. (magazin de carne).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu măcel
dedițel, dediței s. m. 1. somnifer. 2. otravă. Vezi definitia »
SUFLEȚÉL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el. Vezi definitia »
ARGEL (BRODINA), pas de înălțime în N Carpaților Orientali, peste munții ce leagă Obcina Mare de Obcina Feredeului, între valea Moldoviței și Brodinei, la 1.100 m alt. Mijlocește legătura (drum județean nemodernizat) între localit. Vama și Brodina. Vezi definitia »
VĂDURÉL, vădurele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui vad. Vezi definitia »
NEPARALÉL adj. v. ISOSCEL. (Despre un triunghi) Care are două laturi egale; (despre un trapez) ale cărui laturi neparalele sunt egale. [DEX '98] Vezi definitia »