Definita cuvantului măceș
măcéș (măcéși), s. m. – Trandafir-sălbatic (Rosa canina). – Var. măcieș. Megl. măceș. Origine îndoielnică. Poate dintr-un bg. mečeška (šipka), plantă. Arbustul se numește în bg. diva šipka „trandafir sălbatic”, dar cf. numele lat. și sp. Cf. și slov. macés(en) „zadă”. Alte explicații sînt insuficiente: de la mărăciniș (Crețu 345); din sb. mekuša „măr sau pară moale” (Cihac, II, 180), legat de măci; din mag. Mátyás „Matei”, ipoteză care nu explică megl. (Tiktin; Scriban). – Der. măceșe (var. măceașă), s. f. (fructul măceșului).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu măceș
pihotáș, pihotáși, s.m. (înv. și reg.) 1. infanterist, pedestru, pedestraș. 2. cal înaintaș. Vezi definitia »
urcuș, urcușuri s. n. (tox.) primele efecte resimțite după ingerarea unui drog. Vezi definitia »
vámeș s. m. pl. vámeși Vezi definitia »
prăjiníș, prăjiníșuri, s.n. (reg.) arboret tânăr (format din copaci cu trunchiul drept). Vezi definitia »
IEPURÁȘ, iepurași, s. m. Diminutiv al lui iepure; puiul iepurelui. – Iepure + suf. -aș. Vezi definitia »