BRAHMÁN, brahmani, s. m. Membru al castei sacerdotale, considerată prima dintre cele patru caste indiene; preot al lui Brahma. – Fr. brahmane. Vezi definitia »

TAVÁN, tavane, s. n. 1. Suprafața interioară a planșeului superior dintr-o încăpere; plafon. ◊ Expr. A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi. ♦ Partea superioară a unei excavații miniere. 2. (Reg.) Scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei. 3. (Reg.) Fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii. [Pl. și: tavanuri] – Din tc. tavan. Vezi definitia »

ROȘCODÁN, -Ă adj. v. roșcovan. Vezi definitia »

PROLÁN, prolani, s. m. (Biol.) Hormon secretat de hipofiza femeii și de placentă în timpul sarcinii. – Din fr. prolan. Vezi definitia »

salián (-li-an) s. m., pl. saliéni Vezi definitia »